|
В нынешнее время можно только ужасаться от количества людей болеющих страшными незаразными болезнями. У каждого второго взрослого в Молдове либо рак либо сердечно сосудистые заболевания либо диабет. Что же происходит, медицина вроде развивается а люди становятся все
больнее и больнее? Экология скажете вы? Да экология играет важную роль но не она одна. Образ жизни людей вот что сильно изменилось за последние 70 лет.
Образ жизни на греческом diaita - по нашему просто диета. 70 лет назад средний человек кушал в 50 раз меньше мяса. Если сегодня мясо кушают 3 раза в день то в недалеком прошлом его кушали раз в месяц. И все из-за простого факта что не было тогда холодильников, и не было супермаркетов. Да, кишечник человека не такой длинный как у коровы чтоб он питался только травой но он и не такой короткий как у хищников которые успевают опорожнять его до того как мясо начинает в нем разлагаться. У человека длина кишечника как раз как у наших ближайших родственников в природе человекоподобных обезьян которые в основном вегетарианцы - по сути человек способен короткое время для выживания в экстремальной ситуации питаться мясом но не мясо является естественной пищей для человека а фрукты, овощи, злаки, семена и сочная зелень.
А теперь конкретно научными терминами почему в нынешнее время пища животного происхождения для человека вредна:
Диоксин - вещество обладающие мощным мутагенным, иммунодепрессивным, канцерогенным свойствами. Легко ассимилируется живыми организмами накапливаясь в жировых тканях, очень трудно и медленно выводится из организма. 90% поступает в человеческий организм через еду а конкретно через рыбу, мясо и молоко. Диоксины, подавляя иммунитет и грубо вмешиваясь в процессы деления и специализации клеток, провоцируют развитие онкологических заболеваний. Вторгаются диоксины и в сложную отлаженную работу эндокринных желез. Вмешиваются в репродуктивную функцию, резко замедляя половое созревание и нередко приводя к женскому и мужскому бесплодию. Они вызывают глубокие нарушения практически во всех обменных процессах, подавляют и ломают работу иммунной системы, приводя к состоянию так называемого «химического СПИД’а».
Официальное мнение Американской Диетической Ассоциации, (самой большой организации диетологов в мире) что хорошо спланированная вегетарианская диета, в том числе и строго вегетарианская или веганская диета, является здоровой, полноценной, и может обеспечить пользу для здоровья в области профилактики и лечения некоторых заболеваний. Хорошо спланированная вегетарианская диета подходит для людей на всех этапах жизненного цикла, включая беременность, кормление грудью, в младенчестве, детстве и подростковом возрасте, и для спортсменов. Исследования показали, что вегетарианская диета может быть полноценной во время беременности и даже привести к положительным эффектам здоровья у матери и младенца. Вегетарианская диета ассоциируется с более низким риском смерти от ишемической болезни сердца. Вегетарианцы также имеют более низкий уровень холестерина липопротеидов, сниженное артериального давления, и более низкие показатели гипертонии и диабета типа 2, чем не-вегетарианцы. Кроме того, вегетарианцы, как правило, имеют более низкий индекс массы тела и более низкие общие показатели рака.
Consumul de carne mareste posibiliattea aparitiei bolilor cancerogene si cardiace (ateroscleroza s.a.). Trecerea la alimentarea vegetariana, in 90-97% cazuri preintimpina aparitia si dezvoltarea bolilor cardiace.
Dupa alcoolism si fumat, consumul de carne este cea mai raspindita cauza de mortalitate in tarile europene, SUA, Australia.
Unul din motivele care carnea aduce dauna organismului consta in faptul ca sistemul organic digestiv al omului nu este acomodat pentru prelucrarea carnii. Animalele carnivore au un intestin relativ scurt (de trei ori mai mare decit lungimea corupulu), ceea ce ii da posibilitate de eliminarii la timp din organism a carnii care se descompune repede si a toxinelor descompuse din ea. Animalele erbivore, insa au un intestin de sase ori mai mare decit corpul, deoarece mincarea vegetala se descompune mult mai lent decit carnea. Omul, la fel ca si animalele erbivore are un intestin lung, deaceea cind el maninca carne in organism se formeaza toxine, care stopeaza functionarea rinichilor si duce la aparitia artritei, reumatismului, podagrei si chiar a cancerului. Mai mult ca atit, carnea este prelucrata cu substante chimice. Indata cum animalul a fost omorit, carnea incepe a se descompune si peste citeva zile obtine o culoare verde-surie. La combinatele de carne, pentru a impiedica acest proces, carnea este prelucrata cu nitrate si substante care au proprietati cancerogene. Deasemenea in mincarea animalelor pentru carne, se adaoga o cantitate mare de substante chimice, cu scopul de a mari masa de carne.
Deseori putem auzi intrebarea: “Dar oare omului nu ii este firesc de a se hrani cu carne? Oare organismul uman nu are nevoie de proteine de origine animala?” Raspunsul corect este: “Nu”. Structura anatomica a omulu – dintii, maxilarile sistemul digestiv, toate sunt mai mult acommodate pentru consumul de mincare de origine vegetala. Asociatia dietologilor americani a remarcat, ca “marea majoritate a oamenilor pe parcursul intregii istori a omenirii au intrebuintat in alimentare in cea mai mare masura produse vegetale”. Deasemenea o parte mare si in prezent procedeaza la fel. In tarile dezvoltate, obisnuinta de a folosi carnea s-a raspindit de aproximativ 100 de ani, din momentul aparitiei frigiderelor. In secolul XIX, Carl Linne a realizat “o analiza comparativa a constructie interne a omului si a animalului”, astfel demonstrind ca mincarea nativa a omului este compusa din fructe si legume.
Tabelul lui A.D.Andrews din cartea “Hrana pentru om” (Chicago, Asociatia Americana de igiena, 1970)
|
Carnivore
|
Erbivore
|
Omul
|
|
Nu au pori pe piele, corpul se aeriseste prin limba
|
Multi pori pe piele, transpiratie
|
Multi pori pe piele, transpiratie
|
|
Colti si incisori ascutiti pentru ruperea carnii
|
Colti si incisori rotungiti
|
Colti si incisori rotungiti
|
|
Glande salivoase nedezvoltate
|
Glande salivoase bine dezvoltate pentru predigestie
|
Glande salivoase bine dezvoltate pentru predigestie
|
|
Acid gastric fara ptyalin
|
Suc gastric cu ptyalin pentru digestia fructelor si cerealelor
|
Suc gastric cu ptyalin pentru digestia fructelor si cerealelor
|
|
Nu exista molari plati pentru mestecare
|
Exista dinti molari pentru mestecare
|
Exista dinti molari pentru mestecare
|
|
Acid clorhidric concentrat in stomac pentru disgestie
|
Acidul clorhidrin din stomac este de 10 ori mai slab
|
Acidul clorhidrin din stomac este de 10 ori mai slab
|
|
Lungimea tractului digestiv este de 3 orim mai mare decit corupl, pentru eliminarea rapida a carnii
|
Lungimea tractului digestiv este de 6-10 ori mai mare decit corpul, hrana vegetala se descompune mai incet decit carnea
|
Lungimea intestinui este de 6 ori mai mare decit corpul.
|
Doctorul Paavo Airola, specialist in domeniul dietologiei si biologiei, afirma: “Douazeci de ani s-a coniderat ca norma zilnica a consum de proteine este de 150 gr, insa astazi oficial este recunoscut ca aceasta norma este scazuta pina la 45gr. De ce? Datorita cercetarilor, in timpul de fata este cunoscut fara indoiala ca organismul nu are nevoie de cantitate mare de proteine si deci norma zilnica este de 30 - 45 gr. Consumul abuziv de proteine nu numai ce este nejustificat, dar mai este si daunator organismului omului. Mai mult ca atit, cl poate fi sursa unor astfel de boli ca cancerul, si bolile cardio-vasculare. Pentru a primi 45 gr de proteine pe zi, nu este neaparat de a minca carne. O dieta complet vegetariana, compusa grane, boabe, nuci, legume, fructe s.a. asigura pe deplin organismul cu cantitatea necesara de proteine.
Dietologii pina nu demult considerau ca proteinele depline (adica cele 8 aminoacizi obligatorii, care nu pot fi sintezati de organism) se gasesc numai in carne, peste, oua si lactate. Insa cercetarile efectuate la universitatea Carolina (Suedia) si Universitatea Max Plank (Germania), au aratat ca majoritatea legumelor, fructelor, semintelor, nucilor si granuloaselor sunt surse de proteine depline, care sunt mai usor asimilate si nu contin amestecuri toxice. Consumul in alimentatie a produselor naturale in cantitati suficiente, exclude pe deplin posibilitatea lipsirei de proteine in organism. De remarcat faptul ca lumea vegetala pina la urma este sursa de aparitie a tuturor tipurilor de proteine. Vegetarienii obtin proteinele direct de la sursa, fara a le lua din ‘a doua mina’ asa cum o fac cei ce se hranesc cu carnea animalelor erbivore.
Consumul excesiv de proteine reduce considerabil capacitatea de lucru al omului. Doctorul Irving Fisher de la Universitatea Yale (Yale University) a efectuat un sir de experiente in care a aratat ca vegetarienii au o rezistenta de doua ori mai mare decit cei ce consuma carne in alimentare. Dar cind el a redus consumul de proteine la nevegetarieni cu 20%, capacitatea de munca a crescut cu 33%. Intr-un sir de alte cercetari, a fost stabilit ca produsele vegetariene, bine selectate contin mai multe substante nutritive decit carnea. Studiul savantilor de la universitatea Brussels (Дж.Йотекьо и В.Кипани) au aratat ca vegetarienii, sunt in stare sa lucreze de doua-trei ori mai mult decit cei care se hranesc cu carne si de trei ori mai repede pot sa-si recupereze fortele |