Omul care se hrăneşte cu carne, ar putea spune ca el nu omoară pe nimeni. Dar de fapt aceasta este doar o scuza şi o încercare de a evita recunoaşterea adevărului. Cind cumpara carnea la piata sau la magazin, omul in realitate plateste cu banii sai pentru ca altcineva sa omoare pentru el. Deci participa la omorirea animalelor prin sustinere financiara.
Se cunoaşte faptul ca animalele simt durerea si suferinta si manifesta spaima. Nu putem intelege pe deplin procesele lor de gandire, dar exista dovezi ample ca animalele au propriile lor societati si mod de viata. Cine are dreptul sa declare in fata timpului ca drepturile lor ar trebui sa fie catusi de putin mai reduse decat cele presupuse normale si la care aspira oamenii? Multe animale sunt mai putin inteligente decat oamenii dar exista variatii considerabile de inteligenta si la oameni. Daca se afirma ca inteligenta redusa a multor animale ne da dreptul sa le tratam cum dorim, fara grija reala, atunci s-ar putea de asemenea pune problema ca oamenii mai putin inteligenti sa fie tratati in mod similar. Intr-adevar, anumite filosofii politice, desi foarte mult discreditate, au adus in discutie acest argument.
Noi ne aflam pe aceasta planeta pentru un timp limitat si modul in care interactionam cu planeta va afecta viitoarele generatii, poate chiar pana la sfarsitul lumii sub forma pe care o cunoastem noi. Se poate afirma ca este in interesul nostru sa minimizam suferintele si relele practici pe care le sufera animalele si oamenii, si sa ne indreptam catre o lume mai umana, impacata cu sine. Presupunand ca acesta este un tel de atins pe care marea majoritate a oamenilor il doresc, atunci e nevoie sa imbunatatim tratamentul oamenilor si animalelor. Oamenii in general doresc sa traiasca o viata sanatoasa si calea vegetariana este una care duce in aceasta directie, minimizand in acelasi timp suferintele altor specii de animale. Intreaga cale a consumatorilor de carne este bazata pe ipocrizie. Oamenii utilizeaza unele animale ca mascote si le trateaza intr-un mod special. Alte animale sunt privite ca daunatoare sau ca hrana asa ca lor nu li se asigura grija si protectia de care beneficiaza ‘mascotele’. Merita sa amintim ca, in multe tari, daca cineva ar trata animalele preferate ale altcuiva in modul in care sunt tratate animalele in ferme, ar putea fi pasibil de judedata. Multe animale salbatice nu primesc protectie legala de loc, si sunt la dispozitia vanatorilor si a oricarui altul pentru a fi urmarite si tratate dupa bunul plac.
TRANSFORMAREA ANIMALELOR IN MANCARE
Concurenta instaurata pentru producerea ieftina a produselor de carne, oua si de lactate a generat in businessul agricultural un tratament fata de animale, ca cu niste obiecte sau comoditati. Tendinta mondiala este de a inlocui fermele de familie in ferme-fabrici: niste depozite, in care animalele sint tinute in tarcuri suprapline sau in grajduri inguste. In astfel de conditii sint crescute o multime de vite cornute, vaci mulgatoare, porci, gaini si curcani. Cruzimea industriala: transformarea fermelor in fabrice Actul federal pentru bunastarea animalelor exclude animalele de ferma si majoritatea legilor ale statelor fac scutiri la capitolul practicilor din agricultura. Acestea includ infierarea, castrarea, taierea coarnelor, ciocurilor si cozilor, efectuate fara anestezie.
„Majoritatea oamenilor, ce mananca carne nu se gandesc prea mult la toate procedurile ce transforma un animal viu in carnea de pe farfuria lor. Pentru agricultura moderna, cu cit mai putin stie consumatorul despre procesul prin care trece carnea inainte de a ajunge pe masa cu atat e mai bine. Ar trebui oare ca noi (agricultura animaliera), sa fim sovaitori in a spune oamenilor despre totul ce se petrece, deoarece nu sintem mandri de aceasta si ingrijorati de o posibila transformare a lor in vegetarieni?” Peter Cheeke, doctor in filozofie la Universitatea de Stat din Oregon, profesor de agricultura animaliera, cartea sa „Solutii contemporane in agricultura animaliera”,1999.
Potrivit lui Steve Cockerham, inspector USDA la casele de abator din Nebraska si Lester Friedlander, fost veterinar USDA, unele din casele de abator jupoaie vitele cornute de vii, infunda porcii ce tipa in apa fierbinte si abuzeaza de animalele inca constiente si in alte moduri pentru ai face sa se miste repede. Ei au constatat ca legile federale cu privire la omorarea omenoasa a animalelor sint din ce in ce mai mult ignorate odata cu cresterea fabricilor. Cockerham spune ca deseori i-a vazut pe lucratori taind picioarele, urechile si ugerele vitelor inca constiente, daca ,,pistoalele” de soc nu mai lucrau bine. ,,Animalele mai clipeau si se miscau. Este oribil sa vezi asa ceva”, spune el.
Multi cred ca animalele crescute pentru mancare trebuie sa fie tratate bine, deoarece cele bolnave sau moarte nu ar mai folosi agrobusinessului. Bernard Rollin, doctor in filozofie, explica ca: „Din punct de vedere economic este mult mai eficient sa pui un numar mai mare de pasari in fiecare cusca, acceptand o productivitate mai scazuta la pasare, in schimbul unei productivitati mai mari la cusca… Fiecare animal poate sa „produca”, de exemplu, sa se ingrase, pe de o parte din cauza imobilitatii, dar sa sufere din cauza imposibilitatii de a se misca… Gainile sint ieftine, dar custile sint scumpe”. „Filmul „Babe” reprezinta felul in care americanii ar vrea sa gandeasca despre porci. Dar purcelusii „Babe” nu vad soare in timpul vietilor lor scurte, si nici fan sau noroi in care sa se tavaleasca. Scroafele traiesc in custi mici, intr-atat de stramte, incat nici nu pot sa se intoarca. Isi petrec viata dupa gratii metalice, iar excrementele lor sunt expulzate sub ele si se scurg in gropi uriase.” Morley Safer, „Puterea carnii de porc”, 60 minute, 19 septembrie 1997. In articolul din jurnalul industrial „National Hog Farmer”, ce recomanda reducerea spatiului de la 0,7 la 0,5 m.p., sugereaza ca inghesuirea porcilor recompenseaza productivitatea globala. In fermele de tip fabrica, praful si gazele pot sa se acumuleze in concentratii daunatoare pentru lucratori si fatale pentru animale. Pasari 
In Statele Unite, aproape toate pasarile sunt crescute la ferme de tip fabrica. In astfel de conditii stresante, unde sunt inghesuite, gainile se lovesc puternic cu ciocurile una pe alta. In scopul de a opri aceasta, lucratorii taie 2/3 din ciocurile lor cu cutite fierbinti, cauzandu-le dureri mari ce dureaza saptamani. Unele pasari nu mai pot manca dupa o astfel de procedura si mor de foame. In cladirile ce sunt slab aerisite, aburii de balegar dau nastere la infectii respiratorii si a vederii, sau aduc alte prejudicii sanatatii. „Farm Sanctuary” a filmat cum gainilor pe deplin constiente le era taiat gatul, iar apoi ele erau imbacsite in canistre sa sangereze. Unele gaini scapau si se plimbau sangerand pana ce mureau (video „Human Slaughter” disponibil pentru achizitionare). In fiecare an, un mare numar de gaini, curcani, rate si gaste sint oparite in rezervor, de vii, pana ce mor sau se ineaca. Pentru a usura manuirea animalelor, prin paralizie, se foloseste socul electric. Se petrec dezbateri considerabile la capitolul daca socul face animalele inconstiente. Este posibil ca socul sa fie o experienta extrem de dureroasa. „Odata cu cresterea cunostintelor despre comportamentul si capacitatile de cunoastere a gainilor, s-a realizat faptul ca gainile nu sunt specii inferioare pentru ca sa fie tratate, cel putin ca o sursa de hrana.” Lesley J. Rogers, doctor in filozofie, „Dezvoltarea creierului si comportamentul gainilor”, 1995. In 1888, o gaina oua, in mediu, 100 de oua in an; in 1998 – 256 de oua. La sfarsitul perioadei de ouare, gainile americane sint macelarite sau li se ia mancarea si apa pentru cateva zile pentru a le introduce intr-un nou ciclu de ouare. „Animalele sint creaturi ale lui Dumnezeu si nu proprietate umana, nici utilaj sau resurse, sau comoditati, dar suflete pretioase in paza Domnului”, spune preotul
Andrew Linzey de la Oxford University in „Animal Theology”, 1995.
Gaini cu ciocurile taiate .
Intr-o fabrica de pasari.
Gaini ce se oua in custi.
Clostile ce se oua n-au nevoie de masculi, de aceea ei sunt omorati prin sufocare in pungi de plastic, decapitare, gazare sau zdrobire.
„Dupa parerea expertilor, gainile crescute pentru carne (broiler), se dezvolta atat de repede, incat inima si plamanii lor nu sunt in stare sa mentina restul corpului, rezultand in numeroase atacuri de cord si cazuri letale multiple.” David Martin Feedstuffs, 26/05/1997. „Dupa parerea mea, daca majoritatea din orasenii ce consuma carne ar vizita o fabrica de gaini broiler pentru a vedea cum ele sunt crescute, iar apoi „recoltate” si prelucrate in fabricile de pasari domestice nu ar fi impresionati, iar unii s-ar fi dezis chiar sa mai manance gaini si carne in general”. Peter Cheeke, doctor in filozofie, „Contemporary issues in animal agriculture”, 1999.
Transportarea 
In timpul transportarii, toate animalele crescute in ferme pierd cel putin 3% din greutate, cel mai mult in prima ora, prin urinare si defecatie, aceasta drept urmare a stresului. Ele sunt obligate sa stea in excrementele proprii si sunt expuse conditiilor climaterice extreme fiind in camioane deschise, iar citeodata si inghetind. Aceste metode obisnuite sunt cauza animalelor bolnave sau slabite incit nu pot merge, chiar daca sunt lovite sau batute cu bastoane electrice. In ocolurile de vite, animalele slabite de rind cu celelalte sunt tirite de lanturi de vii la macelarie sau la mormanul de animale moarte, unde sunt lasate sa moara. Un astfel de bou am avut anul trecut– acest bou era unul din cei mai mari din citi am vazut vreodata. Si cu spiritul pe care-l avea incerca din rasputeri sa coboare din camion. Fusese lovit puternic de trei sau patru soferi …dar picioarele sale din urma, soldurile nu mai reactionau. Totusi soferii continuau sa-l ghionteasca. Ne-a luat tocmai 45 de minute pentru a-l duce la rampa din spate a camionului… Apoi el fusese legat cu lant de picioarele din fata si cazuse, strivit de podea de la inaltime, facind multa zarva… Atunci am spus: „De ce nu-l impuscati? Ce se intimpla? Ce e cu etica aceasta?”. Unul din ei mi-a raspuns: „Nu-i impusc niciodata. De ce as impusca un animal ce inca poate sa foloseasca si pentru carne?”. Pentru inceput am fost surprins, dar apoi am stat de vorba cu alt sofer despre astfel de cazuri. Si el mi-a replicat:”Nu-ti face griji. E asa de cind e lumea. Asa va fi penru tot restul vietii mele si ale tale. Deci, linisteste-te, se mai intimpla. Vei face ca si mine. Ajungi sa nu te mai gindesti la animale. Incepi a crede ca ele nu simt nimic, ce mai conteaza”,din interviul cu un sofer de camion cu vite din „A Cow at my Table”, un documentar despre industria carnii. 
O vaca mulgatoare, a carei git fusese rupt, a fost separata fortat de vitelul ei in timpul vinzarii si lasata sa moara in ocolul din Texas
Bizonii sunt omoriti pentru a proteja vitele cornute
Viata salbatica USDA APHIS’ Wildlife Service si producatorii de septel ucid animalele salbatice cu scopul de a proteja pe cele domestice. Eliminind populatia nativa a lupilor si a ursilor grizzly, 5 vinatori guvernamentali ucid astazi in jurul la 100000 de ciini si porci salbatici, bisoni si lei de munte in fiecare an. Animalele sunt impuscate, prinse in capcanele cu falci de otel, cu lanturi sau otravite cu cianid.
NU SUSTINE ACESTE CRUZIMI !