în societate există o părere înrădăcinată că fără carne nu poţi supravieţui. Aceasta părere este eronată şi nu se bazează pe argumente ştiinţifice solide. Din contra ultimele cercetări au demonstrat ca o dietă vegetariană balansată e mai sănătoasă şi este adecvată atât pentru copii cât şi pentru maturi. În prezent pe pământ există peste 9 procente de vegetarieni, ce e aproximativ 600 milioane de oameni sănătoşi şi fericiţi.
Mai mult ca atât consumul frecvent de carne măreşte posibilitatea apariţiei bolilor cancerigene şi cardiace (ateroscleroza s.a.). Trecerea la alimentarea vegetariana, în 90-97% cazuri preîntâmpină apariţia şi dezvoltarea bolilor cardiace.
După alcoolism şi fumat, consumul de carne şi lactate este cea mai răspândita cauza de mortalitate în tarile europene, SUA, Australia.
Unul din motivele care carnea aduce dauna organismului consta în faptul ca sistemul organic digestiv al omului nu este acomodat pentru a prelucra numai carne. Animalele carnivore au un intestin relativ scurt (de trei ori mai mare decât lungimea corpului), ceea ce ii dă posibilitate să elimineze la timp a toxinelor ce se formează la descompusul cărnii din organism. Animalele frugivoare, însă au un intestin de 6-10 ori mai mare decât corpul, deoarece mâncarea vegetala se descompune mult mai lent decât carnea.
Omul, la fel ca şi animalele frugivoare are un intestin lung, de aceea când el mănâncă numai carne în organism se formează toxine, care dereglează funcţionarea rinichilor şi duce la apariţia artritei, reumatismului, podagrei şi chiar a cancerului.
Mai mult ca atât, carnea este prelucrata cu substanţe chimice. Îndată cum animalul a fost omorât, carnea începe a se descompune şi peste câteva zile obţine o culoare verde-surie. La combinatele de carne, pentru a împiedica acest proces, carnea este prelucrata cu nitrate şi substanţe care au proprietăţi cancerogene. De asemenea în mâncarea animalelor pentru carne, se adaogă o cantitate mare de substanţe chimice, cu scopul de a mari masa de carne.
Deseori putem auzi întrebarea: “Oare omului nu îi este firesc de a se hrăni cu carne? Oare organismul uman nu are nevoie de proteine de origine animala?” Răspunsul corect este: “Nu”. Structura anatomica a omului – dinţii, maxilarele sistemul digestiv, toate sunt mai mult acomodate pentru consumul de mâncare de origine vegetala.
Asociaţia dietologilor americani a remarcat, ca “marea majoritate a oamenilor pe parcursul întregii istorii a omenirii au întrebuinţat în alimentare în cea mai mare măsura produse vegetale”. De asemenea o parte mare şi în prezent procedează la fel. În ţările dezvoltate, obişnuinţa de a folosi carnea s-a răspândit în ultimii 100 de ani, din momentul apariţiei frigiderelor.
În secolul XIX, Carl Linne a realizat “o analiza comparativa a construcţiei interne a omului şi a animalului”, astfel demonstrând ca mâncarea nativa a omului este compusa din fructe şi legume.
Tabelul lui A.D.Andrews din cartea “Hrana pentru om” (Chicago, Asociatia Americana de igiena, 1970)
| Carnivore | Frugivoare | Omul |
| Maxilarul inferior se poate mişca numai vertical | Maxilarul inferior se poate mişca vertical şi orizontal | Maxilarul inferior se poate mişca vertical şi orizontal |
| Nu au pori pe piele, corpul se aeriseste prin limba | Multi pori pe piele, transpiratie | Multi pori pe piele, transpiratie |
| Colti si incisori ascutiti pentru ruperea carnii | Colti si incisori rotungiti | Colti si incisori rotungiti |
| Glande salivoase nedezvoltate | Glande salivoase bine dezvoltate pentru predigestie | Glande salivoase bine dezvoltate pentru predigestie |
| Acid gastric fara ptyalin | Suc gastric cu ptyalin pentru digestia fructelor si cerealelor | Suc gastric cu ptyalin pentru digestia fructelor si cerealelor |
| Nu exista molari plaţi pentru mestecare, molari sunt ascuţiţi | Exista dinţi molari pentru mestecare | Exista dinţi molari pentru mestecare |
| Acid clorhidric concentrat în stomac pentru digestia oaselor şi blănurilor, la fel pentru nimicirea bacteriilor din trupuri. | Acidul clorhidric din stomac este de 10 ori mai slab | Acidul clorhidric din stomac este de 10 ori mai slab |
| Lungimea tractului digestiv este de 3 ori mai mare decât corpul, pentru eliminarea rapida a carnii | Lungimea tractului digestiv este de 6-10 ori mai mare decit corpul, hrana vegetala se descompune mai incet decit carnea | Lungimea intestinui este de 6-10 ori mai mare decit corpul. |
Doctorul Paavo Airola, specialist in domeniul dietologiei si biologiei, afirma: “Douazeci de ani s-a coniderat ca norma zilnica a consum de proteine este de 150 gr, insa astazi oficial este recunoscut ca aceasta norma este scazuta pina la 45gr. De ce? Datorita cercetarilor, in timpul de fata este cunoscut fara indoiala ca organismul nu are nevoie de cantitate mare de proteine si deci norma zilnica este de 30 – 45 gr. Consumul abuziv de proteine nu numai ce este nejustificat, dar mai este si daunator organismului omului. Mai mult ca atit, cl poate fi sursa unor astfel de boli ca cancerul, si bolile cardio-vasculare. Pentru a primi 45 gr de proteine pe zi, nu este neaparat de a minca carne. O dieta complet vegetariana, compusa grane, boabe, nuci, legume, fructe s.a. asigura pe deplin organismul cu cantitatea necesara de proteine.
Dietologii pina nu demult considerau ca proteinele depline (adica cele 8 aminoacizi obligatorii, care nu pot fi sintezati de organism) se gasesc numai in carne, peste, oua si lactate. Insa cercetarile efectuate la universitatea Carolina (Suedia) si Universitatea Max Plank (Germania), au aratat ca majoritatea legumelor, fructelor, semintelor, nucilor si granuloaselor sunt surse de proteine depline, care sunt mai usor asimilate si nu contin amestecuri toxice. Consumul in alimentatie a produselor naturale in cantitati suficiente, exclude pe deplin posibilitatea lipsirei de proteine in organism. De remarcat faptul ca lumea vegetala pina la urma este sursa de aparitie a tuturor tipurilor de proteine. Vegetarienii obtin proteinele direct de la sursa, fara a le lua din ‘a doua mina’ asa cum o fac cei ce se hranesc cu carnea animalelor erbivore.
Consumul excesiv de proteine reduce considerabil capacitatea de lucru al omului. Doctorul Irving Fisher de la Universitatea Yale (Yale University) a efectuat un sir de experiente in care a aratat ca vegetarienii au o rezistenta de doua ori mai mare decit cei ce consuma carne in alimentare. Dar cind el a redus consumul de proteine la nevegetarieni cu 20%, capacitatea de munca a crescut cu 33%. Intr-un sir de alte cercetari, a fost stabilit ca produsele vegetariene, bine selectate contin mai multe substante nutritive decit carnea. Studiul savantilor de la universitatea Brussels (Дж.Йотекьо и В.Кипани) au aratat ca vegetarienii, sunt in stare sa lucreze de doua-trei ori mai mult decit cei care se hranesc cu carne si de trei ori mai repede pot sa-si recupereze fortele