În prezent a mânca mai puţină carne este prima decizie în ordinea importanţei, pe care o poate lua un consumator, pentru păstrarea mediului.
Creşterea animalelor pentru producerea de carne distruge habitatul, cauzează dispariţia unor varietăţi de specii, generează enorma poluare a apei şi aerului.
Ultimele cercetări ONU au demonstrat că numai industria creşterii vitelor crează mai mult gaz de seră decât transportul.
Producţia de carne cauzează 20% din apa poluată datorită consumatorilor. De asemenea, aceasta industrie foloseşte arii vaste de teren. La moment aproximativ 20% din toată biomasa pământului o constituie animale crescute pentru carne, ce e mai mult decât biomasa tuturor oamenilor.
Dar cu toţii trebuie sa mâncăm, nu-i asa? Vei avea o imagine clara asupra lipsei de eficienta a producţiei de carne, dacă o vei compara cu cea de fructe, legume şi cereale. Comparata cu pastele făinoase, carnea roşie consuma de 20 de ori mai mult teren, cauzează de 7 ori mai multa poluare obişnuită şi de 5 ori mai multa poluare toxica a apei.
„Felul în care creştem animalele pentru hrana constituie o ameninţare pentru planeta. Se poluează mediul înconjurător, în timp ce se consuma cantităţi enorme de apa, cereale, pesticide şi medicamente. Rezultatele sunt dezastruoase”.
David Brubaker, doctor in filozofie, Center for a Livable Future, John Hopkins University, Environmental News Network din 20 septembrie 1999.
IMPACTE ASUPRA MEDIULUI
FAO, din cadrul Natiunilor Unite raporteaza 21 de probleme, care s-au creat si s-au acutizat substantial din cauza excrementelor animaliere si necesitatii crescande a hranei pentru animale:
- Biodiversitatea scazuta din cauza pierderii habitatului animalelor si daunarea ecosistemelor;
- Eroziunea solului;
- Reducerea disponibilitatii de ape pentru irigatie;
- Producerea efectului de sera (oxid e azot si bioxid de carbon);
- Golirea resurselor de apa;
- Contaminarea apei cu azot, fosfor si pesticide prin scurgerea acestora de pe campii;
Deseurile de la ferma de animale, fiind varsate intr-o laguna (fotografie oferita de US EPA)
Eroziunea solului de-a lungul lui Rio Puerco, New Mexico ca rezultat a pascutului excesiv din partea fermelor de animale (fotografie oferita de US EPA)
Raportul enumera urmatoarele probleme cauzate de baligar:
- Contaminarea apelor de suprafata;
- Daunarea ecosistemului acvatic;
- Producerea efectului de sera;
- Contaminarea solului cu metale grele;
- Ploaia acida si dauna adusa padurilor de catre emisiile de amoniac;
Raportul a constatat, de asemenea, ca energia carburantilor fosili constituie un adaos major la producerea industriala de oua, lapte si carne si ca fermele-fabric se adeveresc ineficiente la preschimbarea acestei energii in hrana pentru oameni.
Conform „Animal Waste Management: What’s the problem?” a agentiei EPA: „Prin definiţie AFO produce mari cantitati de deşeuri în spatii mici. De exemplu, o vaca mulgătoare produce aproximativ 60 kg de băligar umed pe zi (Nitrate Working Group CDFA 1989:27). Se estimează ca o vaca produce aceeaşi cantitate de deşeuri într-o zi, ce egala cu cea a oamenilor în 20-40 zile.”
Lărgireaintensiva a făbricilor a făcut aerul sa fie intr-atat de insuportabil incat in unele comunitati rurale locuitorii sint nevoiti sa poarte masti in aer liber. Pasarile domestice si deseurile provenite de la porci au contribuit la marirea numarului organismelor patogene in ape, otravind oamenii si omorand milioane de pesti. Din 1995 pana in 1997 mai mult de 40 de aruncari a deseurilor animaliere au omorat 10,6 milioane de pesti.
Pascutul neautorizat a cauzat mari prejudecati mediului inconjurator si o degradare a pamantului in vestul Americii de Nord.
„Cei care pretind sa aibă grija de bunăstarea oamenilor şi prezervarea mediului nostru ambiant, ar trebui sa devina vegetarieni doar din acest motiv. Astfel s-ar mari cantitatea cerealelor disponibile sa hrănească oamenii de pretutindeni, s-ar reduce poluarea, s-ar păstra apa şi energia şi ar înceta contribuirea la tăierea pădurilor; mai mult decât atât, din moment ce o dieta vegetariana este mai ieftina decât cea de carne, ar rămâne mai multi bani pentru lupta cu foamea, controlul creşterii populaţiei sau orice alta problema sociala sau politica, considerata drept urgenta. Când non-vegetarienii susţin ca: „Problemele oamenilor sunt pe primul loc”, nu pot sa ma abţin de la întrebarea ce anume fac ei pentru oameni, ceva care ii sileşte sa continue sa suporte exploatarea neîndurătoare şi neprofitabila a animalelor de ferma”. Peter Singer „Animal Liberation”,1990.
Este nevoie de 16 kilograme de proteine vegetale pentru a produce 1 kilogram de proteine animale! A produce un kilogram de carne necesita 7 kilograme de cereale şi 7,000 kilograme de apa, pentru producerea cerealelor. Nu este nici economic, şi nici logic, sa hrăneşti animalele cu majoritatea hranei, mai ales in condiţiile în care jumătate din populaţia globului suferă de foamete.
Datorita hormonilor, pesticidelor şi a hranei de proasta calitate oferita animalelor, deşeurile acestora nu mai reprezinta de mult un fertilizator, ci otrava. Şi, deoarece industria producătoare de carne este în continua dezvoltare, iar anual se taie 9 miliarde de vite pentru consum, planeta este practic îngropată în reziduuri animale… În momentul de fata, cirezile de animale, crescute pentru hrana omului, produc de 130 de ori mai multe deşeuri decât întreaga populaţie a planetei! Din nefericire, toate aceste reziduuri nu dispar, pur si simplu, ci reprezinta motivul principal pentru moartea peştilor şi răspândirea unor maladii foarte serioase.
Gandeşte-te numai la această comparaţie: o singura ferma din Utah produce mai mult gunoi decat întreg oraşul Los Angeles!!! Reziduurile animale, depozitate in asa-numitele bazine, sau lagune (bombe toxice), patrund in sol, otravesc apele freatice, se deversează în râuri si lacuri, contaminandu-le cu E.coli si alte bacterii, altereaza fragilul ecosistem acvativ.
Toate acestea pot fi vazute in filmul documentar „Home”.