Luând în consideraţie faptul cum sunt crescute în prezent majoritatea animalelor din fermele modern industrializate, acestor animale le-ar fi mult mai bine dacă nu s-ar fi născut deloc. Cel mai bun moment în viaţa acestor animale este atunci când ele în sfârşit mor, deoarece numai atunci suferinţele lor în sfârşit se termină.
Oricum, dacă animalele sunt crescute şi omorâte uman, unii ar spune ca-i mai bine pentru animale să trăiască o viaţă scurtă înainte de moarte, decât să nu să se nască niciodată. Răspunsul meu la aceasta este următorul.
Odată cu naşterea individului, noi avem aceleaşi obligaţii faţă de el ca şi de oricine altul. Şi nu are importanţă faptul că individul nu s-ar naşte niciodată fără intervenţia noastră. Din această cauză abuzul de copii este imoral. Chiar dacă copilul n-ar exista niciodată fără părinţii săi, acest fapt nu le dă dreptul părinţilor să-l maltrateze fizic.
Dacă ipotetic am trăi într-o societate canibală care ar crea şi ar creşte o rasă de oameni pentru hrană, atunci noi am avea dreptul să condamnăm această acţiune, chiar dacă fără asta, aceşti oameni n-ar exista niciodată.
În ciuda tuturor acestor argumente, unii oameni insistă că prin refuzul de a consuma carne, eu sunt vinovat prin faptul că lipsesc animalele de la ferme de dreptul de a se naşte şi a trăi. Un mod de a răspunde la aceasta este de a arăta că creşterea culturilor agricole pe păşuni pentru animale din ferme este mai puţin eficientă decât atunci când ele sunt crescute direct pentru om. Dacă fiecare ar mânca hrană vegetariană, atunci o mult mai mare parte a populaţiei omeneşti ar putea fi hrănită cu resursele disponibile pe pământ.
De aceea, dacă sunt vinovat pentru că lipsesc animalele din ferme de dreptul de a se naşte, atunci lumea ce mănâncă carne este vinovată că lipsesc oamenii de şansa de a se naşte şi a-şi trăi viaţa.