Autor: admin

Mulţi oameni care acum sunt vegetarieni credeau acelaşi lucru odată. Cu toate acestea, ei au înţeles că o acţiune nu devine justificată moral numai pentru că aduce plăcere şi treptat au devenit vegetarieni. Ei au hotărât că dificultatea unei treceri gradate la o nouă dietă este minimă în comparaţie cu suferinţele animalelor pe care ei puteau s-o reducă astfel.

Pentru oamenii care vor să devină vegetarieni fără a renunţa la gustul cărnii, există astfel de produse ca hamburgeri vegetarieni, crenvuşte vegetariene şi bacon vegetarian. Aceste producte arată şi (în dependenţă de marca de fabrică) au gust de carne, dar sunt fabricate în exclusivitate din soia şi din alte ingrediente pa bază de plante.

Indiferent de ce credem despre aspectele mai discutabile ale drepturilor animalelor, cum sunt experimentele medicale, există un acord general în societatea noastră că este condamnabil din punct de vedere etic să setezi o pisică pe foc pentru distracţie. Totuşi, odată ce noi nu avem nevoie de carne pentru a supravieţui, când alegem să consumăm carne, în acelaşi timp alegem să provocăm suferinţă şi moartea altora numai pentru plăcerea de a gusta carne. Luând în consideraţie ce se întâmplă în fermele de animale şi în abatoare, a aprinde o pisică este de fapt, prin comparaţie, relativ uman. În ambele cazuri, tot ce primim în schimb sunt doar câteva clipe de plăcere neînsemnată.

 

Alte întrebări:

*Cum sunt crescute în prezent animalele pentru alimentaţie?

*Cum sunt omorâte în prezent animalele din abatoare?

*Cum e dacă oamenii tratează şi nimicesc animalele «cu blândeţe » ?

*Nu sunt animalele deja moarte când procurăm carne de la băcănie?

*Este incorect ca vegetarienii să se creadă mai buni decât ceilalţi şi să încerce să schimbe oamenii?

*Cum rămâne cu animalele care se omoară şi se mănâncă una pe alta?

*Nu spune Biblia că oamenii au stăpânire asupra animalelor?

*Ce putem spune despre omorârea plantelor?

Această situaţie există pentru popoarele care efectiv nu au contact cu lumea industrializată şi care trăiesc într-o zonă geografică unde vegetaţia locală nu le permite o dietă vegetariană.

Eu cred că cauza din care nu-i greşit pentru aşa animale ca leii să mănânce carne sunt două condiţii care sunt satisfăcute simultan. Aceste condiţii sunt că leii de la natură au nevoie de carne pentru supravieţuire, şi că echilibrul ecologic din areal depinde de vânatul leilor.

Dacă aceste două condiţii sunt la fel de comune pentru oameni, cum sunt in câteva popoare neindustrializate, atunci eu cred că aceşti oameni sunt etic justificaţi în vânătoare ca şi leii. Deci eu cred că consumul cărnii este etic permis în câteva situaţii ipotetice.

Eu de asemenea cred că canibalismul este permis etic in câteva situaţii ipotetice. De exemplu, să presupunem că un grup de oameni au naufragiat pe o insulă pustie, ei vor muri înainte ca să fie salvaţi dacă nu se vor mânca unul pe altul. În acest scenariu ipotetic, eu cred că canibalismul este etic permis.

Oricum, faptul că consumul cărnii este etic permis în câteva scenarii ipotetice n-ar trebui să fie un scuză pentru noi, atunci când condiţiile din aceste scenarii în mod evident nu se aplică nouă.

Deşi următorul fapt este evident, mă simt obligat să accentuez că răspunsul meu la această întrebare este opinia mea personală (ca şi alte răspunsuri la multe alte întrebări) şi ea nu neapărat reprezintă opinia altor apărători ai drepturilor animalelor.

Numărul animalelor de fermă este atât de mare numai pentru că oamenii le înmulţesc pentru a le omorî, de cele mai dese ori prin intermediul însămânţării artificiale. Cu cât mai mulţi oameni vor deveni vegetarieni, cu atât mai puţine ferme îşi vor majora artificial numărul de animale, astfel numărul lor se va reduce.

Eventual, dacă toţi ar deveni vegetarieni, atunci numărul de ferme animaliere existente va fi numai o fracţiune minusculă a numărului lor din prezent.

Da, dacă toţi ar deveni vegetarieni, atunci mulţi oameni care depind de creşterea animalelor vor fi nevoiţi să-şi găsească un alt mod de a-şi câştiga existenţa.

Cu mai multe secole în urmă, meseria şi bunăstarea economică a multor oameni depindea de continuarea comerţului cu sclavi. Cu toate acestea, moralitatea situaţiei a impus ca comercializarea sclavilor să fie abolită, chiar dacă aceasta a însemnat că unii oameni vor trebui să-şi găsească altă cale de existenţă.

Nu este nimic nou sau neobişnuit în procesul de dispariţie a unei întregi industrii. De exemplu, oamenii care lucrau în industria de transport cu ajutorul cailor au fost nevoiţi să-şi găsească alte posturi de muncă după ce au fost inventate maşinile.

Da, animalele sunt deja moarte când procurăm carnea de la băcănie. Totuşi, aşa se întâmplă pentru că noi, de fapt, angajăm pe cineva să le omoare în locul nostru.

Numărul de animale care sunt crescute şi sacrificate depinde direct de cererea consumatorului de carne. De fiecare dată când ne abţinem de la cumpărarea cărnii din băcănie, reducem cererea consumatorului şi asigurăm ca un număr mai mic de animale să fie crescute şi supuse suferinţelor.

Deci, deşi animalele pe care noi le mâncăm sunt deja moarte când le cumpărăm de la băcănie, acţionând astfel, mărim în mod direct numărul de animale care vor fi nevoite să sufere şi să moară în viitor.

Motivul pentru care eu sunt vegetarian este că eu nu vreau să contribui la moartea sau suferinţa animalelor. Prin urmare, eu nu am nici o obiecţie împotriva consumului unui animal care a fost din accident omorât de o maşină, numai dacă aceasta nu va mai încuraja pe nimeni să omoare alte animale în viitor.

Totuşi, deşi eu nu am nici o obiecţie etică pentru aceasta, eu aleg să nu mănânc jertfele din drum pentru o varietate de alte motive. Este identic cu cazul în care eu nu am nici o obiecţie pentru consumul excrementelor de guzgan, atâta timp cât aceasta nu le produce nici un râu, dar totuşi prefer să nu o fac pentru o varietate de alte motive.

Indiferent de cât de bine îngrijim animalele, eu cred că este incorect în principiu, să omorâm animalele pentru mâncare când aceasta nu este necesar pentru supravieţuirea noastră.

Ca analogie, dacă O. J. Simpson ar mărturisi că şi-a omorât soţia, dar ar afirma că este în regulă deoarece el a omorât-o uman, aceasta nu ar fi o apărare potrivită.

Cu toate acestea, dacă animalele în fermă ar fi tratate şi, în final, omorâte mai „uman”, atunci aceasta ar fi o îmbunătăţire calitativă faţă de situaţia prezentă.

 

Alte întrebări:

* Este necinstit şi insultător să se compare omorârea unei fiinţe umane cu sacrificarea unui animal?

* Ce e despre consumului prăzii din drum ?

* Cât de frecvent este canibalismul în lumea animală?

* Cum rămâne cu situaţiile în care oamenii sunt nevoiţi să consume carne pentru a supravieţui ?

* Dacă toţi ar deveni vegetarieni, ce am face cu toate fermele de animale?

* Este oare vânătul de către oameni necesar pentru a preveni suprapopularea cerbilor?

* Cum sunt tratate în prezent animalele din ferme?

* Nu sunt animalele de asemeni nimicite în timpul recoltării gramineelor şi construcţiei drumurilor ?

* Dacă noi nu am fi crescut animale pentru alimentaţie, atunci ele niciodată nu ar fi avut şansa să fie născute şi să cunoască viaţa în general.

Eu cred în democraţie şi nu vreau să-mi impun părerile altora ca un dictator. Totuşi, sper că majoritatea populaţiei va ajunge eventual la concluzia că este incorect să provocăm suferinţă şi moarte animalelor numai pentru plăcerea de a gusta carnea. Când va veni acea zi, sper că practica de a consuma carne va fi scoasă în afara legii printr-un proces democratic.

Este o părere pe care nu o împart toţi adepţii drepturilor animalelor. Mulţi afirmă că este incorect să impunem moralitatea noastră altora, chiar dacă o facem pe căi democratice. Oricum, eu aşi accentua că ilegalizând omorul, violul şi tortura, noi de fapt „impunem moralitatea noastră” celor care nu văd nimic rău în omor, viol şi tortură.

Cu toate acestea, nu este scopul meu, scriind această pagină web, să „forţez” pe cineva să devină vegetarian împotriva voinţei sale, vreau numai să ofer lumii informaţia care îi va ajuta să facă o alegere conştientă. De asemenea, vreau să atenţionez că de fiecare dată când alegem să consumăm carne, noi „impunem moralitatea noastră” animalelor, pe care le trimitem la abator.

Mulţi oameni din lume trăiesc sub guvernări unde ei practic nu au nici un drept legal. Necătînd la aceea, noi în general considerăm că aceşti oameni încă au «Drepturile Omului» elementare, chiar dacă aceste drepturi le sunt încălcate cu regularitate. Din acest punct de vedere, cînd noi ne referim la «drepturile» unei persoane, noi nu ne referim la drepturile lor legale. În schimb noi ne referim la obligaţiile morale pe care fiecare guvern sau om le are faţă de această persoană, neatrăgînd atenţia dacă sunt sau nu aceste obligaţii îndeplinite.

În acelaşi sens oamenii discută drepturile animalelor. În plus la aceasta, termenul «drepturile animalelor» ar sublinia ideea că obligaţiile noastre morale faţă de animale merg mult mai departe de ceea ce este recunoscut de societăţile omeneşti tradiţionale. Societăţile umane tradiţionale condamnă formele de brutalitate care deja sunt considerate socialmente inacceptabile, aşa ca arderea unei pisici. Susţinătorii drepturilor animalelor merg mai departe, condamnînd la fel practici care încă rămîn legale – aşa ca testarea cosmeticii pe animale, omorîrea animalelor pentru blana lor, şi măcelăritul lor pentru carne.

 

În continuare consultă întrebările :

* Cum pot animalele să aibă drepturi ?

* Care este originea drepturilor?

* De ce noi ar trebui să ne comportăm mai bine cu animalele decît o fac ele între dînsele ?

* De ce noi avem obligaţii morale faţă de animale care nu înţeleg conceptele morale ?

* Ce cîştigăm noi respectînd drepturile altor animale , dacă ele nu respectă drepturile noastre ?

* Doreşti tu să desemnezi consumul cărnii ilegal ?