Categorie: Etica Vegană de Eugene Khutoryansky

Fiinţele umane sunt animale. 98,6% din codul nostru genetic este identic cu cel al cimpanzeilor. Cimpanzeii sunt mai apropiaţi genetic fiinţelor umane decât gorilelor. De fapt, cimpanzeii sunt chiar mai apropiaţi genetic de oameni decât şobolanii de şoareci.

 

Alte întrebări:

* Oare numai fiinţele umane au suflet?

* Oare numai oamenii au capacitatea de a utiliza limbajul şi a înţelege concepte abstracte ?

* De unde ştim ca şi alte animale pot simţi durerea?

* Oare doar oamenii au conştiinţa de sine ?

* Ce argument există că alte animale pot lua decizii morale ?

* Oare numai oamenii au capacitatea să transmită informaţia culturală de la o generaţie la următoarea ?

* Doar oamenii înţeleg conceptul de moarte ?

* Oare numai oamenii au capacitatea de a se implica în înţelegeri sociale ?

* Numai oamenii au abilitatea de a utiliza instrumente ?

* Cum pot unii adepţi ai drepturilor animalelor să creadă că animalele ne sunt egale?

Luând în consideraţie faptul cum sunt crescute în prezent majoritatea animalelor din fermele modern industrializate, acestor animale le-ar fi mult mai bine dacă nu s-ar fi născut deloc. Cel mai bun moment în viaţa acestor animale este atunci când ele în sfârşit mor, deoarece numai atunci suferinţele lor în sfârşit se termină.

Oricum, dacă animalele sunt crescute şi omorâte uman, unii ar spune ca-i mai bine pentru animale să trăiască o viaţă scurtă înainte de moarte, decât să nu să se nască niciodată. Răspunsul meu la aceasta este următorul.

Odată cu naşterea individului, noi avem aceleaşi obligaţii faţă de el ca şi de oricine altul. Şi nu are importanţă faptul că individul nu s-ar naşte niciodată fără intervenţia noastră. Din această cauză abuzul de copii este imoral. Chiar dacă copilul n-ar exista niciodată fără părinţii săi, acest fapt nu le dă dreptul părinţilor să-l maltrateze fizic.

Dacă ipotetic am trăi într-o societate canibală care ar crea şi ar creşte o rasă de oameni pentru hrană, atunci noi am avea dreptul să condamnăm această acţiune, chiar dacă fără asta, aceşti oameni n-ar exista niciodată.

În ciuda tuturor acestor argumente, unii oameni insistă că prin refuzul de a consuma carne, eu sunt vinovat prin faptul că lipsesc animalele de la ferme de dreptul de a se naşte şi a trăi. Un mod de a răspunde la aceasta este de a arăta că creşterea culturilor agricole pe păşuni pentru animale din ferme este mai puţin eficientă decât atunci când ele sunt crescute direct pentru om. Dacă fiecare ar mânca hrană vegetariană, atunci o mult mai mare parte a populaţiei omeneşti ar putea fi hrănită cu resursele disponibile pe pământ.

De aceea, dacă sunt vinovat pentru că lipsesc animalele din ferme de dreptul de a se naşte, atunci lumea ce mănâncă carne este vinovată că lipsesc oamenii de şansa de a se naşte şi a-şi trăi viaţa.

După cum se dovedeşte, chiar dacă scopul principal în viaţă al unei persoane este minimalizarea numărului de plante care sunt nimicite, el oricum ar trebui să devină un vegetarian.

Aceasta e pentru că plantele sunt hrana pentru vite, şi producerea cărnii este extrem de ineficientă. Doar o mică parte din hrana consumată de animale este transformată în carne pentru consumul oamenilor. Din această cauză, consumând carne , noi nu doar cauzăm moartea şi suferinţa animalului, dar la fel noi ajungem să distrugem mult mai multe plante decât dacă am fi consumat mâncare vegetariană.

 

În continuare consultă întrebările :

* Dacă noi nu am fi crescut animale pentru alimentaţie, atunci ele niciodată nu ar fi avut şansa să fie născute şi să cunoască viaţa în general .

* Dacă fiecare devine vegetarian , atunci ce vom face noi cu toate fermele de animale ?

* Cum poţi şti dacă alte animale simt durerea ?

* Unde în regatul animalelor apare conştiinţa ?

Eu consider că conştiinţa noastră este în strânsă legătură cu activitatea creierului şi sistemului nervos. Prin termenul «conştiinţă», eu mă refer la capacitatea de a simţi senzaţii precum durerea, suferinţa, şi dorinţa de a trăi. Odată ce o persoană are „moarte cerebrală”, ea nu mai este în stare să exprime astfel de sentimente. Din această cauză , odată ce plantele nu posedă ceva asemănător cu un sistem nervos, eu consider că este extrem de puţin probabil ca plantele să simtă durere sau suferinţă.

Mai mult decît atît, plantele nu manifestă vreun comportament ce ar fi indicat prezenţa conştiinţei, la fel nici capacitatea de a simţi durerea nu ar fi pentru plante un avantaj evolutiv de supravieţuire. Supravieţuirea unui animal depinde de reacţia lui în situaţiile care pot cauza durere şi suferinţă. În acelaşi timp , plantele nu pot să fugă de la un prădător, la fel nici nu pot să-şi schimbe poziţia pentru a evita un incendiu de pădure. Din această cauză , este puţin probabil că plantele şi-ar fi dezvoltat abilitatea de a simţi durerea în timp ce ea nu conferă nici un avantaj de supravieţuire.

 

În continuare consultă întrebările :

* Ce ai face dacă noi teoretic am fi descoperit că plantele de fapt simt durere ?

* Nu îşi mişcă oare plantele frunzele pentru a urma soarele ?

* Există undeva careva religii care consideră ca plantele posedă suflet ?

* Dar cum rămîne cu faptul dacă noi am omorît animale fără să le provocăm vreo durere ?

* Cum poţi şti dacă alte animale simt durerea ?

* Ce e cu insectele ?

* Unde în regatul animalelor apare conştiinţa ?

* Este admisibil să omorî animale care nu posedă conştiinţă?

Este firesc să mâncam plante din acelaşi motiv din care este firesc să nimicim bacteriile. De fiecare dată când mă spăl pe dinţi, eu distrug mii de bacterii şi până acum nu văd nimic greşit în asta.

Caracteristica dinstinctivă dintre animale şi bacterii constă în aceea că animalele sunt fiinţe cu conştiinţă cababile să simtă durerea şi suferinţa. Animalele pot să manifeste aşa sentimente ca fericire, bucurie şi tristeţe. Ele pot să simtă dorinţa de a trăi. Bacteriile , din alt punct de vedere , la fel ca plantele, şi la fel ca pietrele , nu posedă ceva asemănător cu un sistem nervos, şi nici nu manifestă vreun comportament care să indice că ele posedă conştiinţă. Bacteriile nu sunt în stare să simtă durere sau suferinţă.

Bacteriile nu pot să exprime pofta de viaţă. Bacteriile, la fel ca şi plantelel, şi la fel ca pietrele, nu sînt în stare să simtă ceva în general.

Cînd tu loveşti o piatră, tu nu-ţi faci griji dacă provoci suferinţă pietrei, sau te împotriveşti dorinţei pietrei de a trăi , pentru că pietrele sunt incapabile da asemenea simţăminte.  Anume din această cauză nu este immoral să loveşti o piatră, şi anume din această cauză este firesc să consumăm plante.

 

În continuare consultă întrebările :

* Cum poţi să ştii că plantele nu simt durere ?

* Ce ai face dacă noi teoretic am fi descoperit că plantele de fapt simt durere ?

* Nu îşi mişcă oare plantele frunzele pentru a urma soarele ?

* Există undeva careva religii care consideră ca plantele posedă suflet ?

* Dar cum rămîne cu faptul dacă noi am omorît animale fără să le provocăm vreo durere ?

* Cum poţi şti dacă alte animale simt durerea ?

* Unde în regatul animalelor apare conştiinţa ?

* Este admisibil să omorî animale care nu posedă conştiinţă?

Mulţi oameni consideră că insectele nu pot probabil să fie conştiente deoarece tot comportamentul insectelor poate fi prezis de un program pentru computer.

În pofida faptului că insectele sunt capabile să înveţe din experienţa precedentă, şi în pofida faptului că complexitatea socială a unor insecte concurează pe cea a majorităţii societăţilor omeneşti, este adevărat că datorită celor mai profunde recente cunoştinţe ale noastre , tot comportamentul insectelor poate fi simulat de un program pentru calculator.

Oricum, această nu înseamnă că insectele sunt lipsite de conştiinţă. La urma urmelor, este de asemenea posibil de simulat întreg comportamentul omenesc cu un algoritm de computer. Algoritmul pentru simularea comportamentului uman ar fi fost mult mai complex decît algoritmul pentru comportamentul insectelor. Chiar dacă computerul necesar pentru activarea unui asemenea program comlex este desigur departe de posibilităţile tehnologice curente ale noastre, aceasta nu înseamnă că nu este posibil de realizat acest lucru în principiu.

În particular, concluzia că acest obiectiv este realizabil este convingerea logică inevitabilă pentru ateiştii care consideră că conştiinţa umană este în totalitate rezultatul unor reacţii electrochimice complexe din creier (cu alte cuvinte – pentru oamenii care consideră că oamenii nu posedă suflet).

Datorită faptului că comportamentul tuturor atomilor şi moleculelor este înţeles prin legile cunoscute ale fizicii. Întreg comportamentul sistemelor fizice compuse din atomi şi molecule poate fi, în principiu, simulat de un program pentru computer. Dacă fiinţele umane sunt doar sisteme fizice formate din atomi şi molecule, atunci întreg comportamentul nostru poate fi de asemenea, în pricipiu, simulat de un program pentru computer.

 

În continuare consultă întrebările :

* Se comportă insectele doar la un nivel instinctual ?

* Ce vei face atunci cînd o colonie de insecte îţi va invada locuinţa?

* Consideri tu că nimicirea unei insecte este echivalentul moral al omorîrii unei păsări sau unui mamifer?

Multe insecte se comportă doar la un nivel instinctual. Însă , există de asemenea insecte care manifestă un comportament învăţat. Aceasta în special este adevărat pentru insectele sociale aşa ca albinele. De exemplu, albinele trebuie să înveţe şi să reţină locaţia hranei, şi să comunice aceasta altor albine din roi – şi acest exemplu este mai mult decît simplu comparat cu unele din numeroasele lucruri pe care albinele le îndeplinesc, aşa ca procesul democratic prin care un grup de albine aleg locaţia unui nou roi.

Ca să găsească locaţia pentru noul roi, o mulţime de diferiţi cercetaşi pleacă în căutare. Cînd ei se întorc, ei comunică altor albine locaţia şi atractivitatea locului pe care ei l-au găsit. Apoi cercetaşii pleacă din nou şi investighează o locaţie pe care alte albine au considerat-o ca fiind atractivă. La faţa locului, fiecare cercetaş decide dacă este sau nu această nouă locaţie preferabilă celei pe care singur a găsit-o. Cînd ea se întoarce înapoi, ea va informa aceasta celorlalte din roi. Acest proces se repetă, şi fiecare albină va continua să-şi schimbe preferinţa de la un potenţial loc la altul. Eventual, anumite locuri vor deveni mult mai populare printre albine decît oricare altele. Cu cît mai mare e numărul de albine care preferă o locaţie particulară, cu atît mai probabil ca cercetaşii să investigheze această locaţie şi să decidă pentru ei înşişi. În acest mod, roiul în cele din urmă ajung la un consens, şi aleg o locaţie pentru noua lor casă.

Unii oameni oameni, fără îndoială, mă vor acuza de utilizarea terminologiei legate de oameni în descrierea acestui proces, şi desigur sunt vinovat de aceasta. Oricum, ar fi fost mult mai dificil să descriu acest proces dacă nu mi se permitea să folosesc fraze ce se referă la ce albinele „cred” sau „decid”.

În orice caz, această povestirea demonstrează că comportamentul insectelor este mai mult decât doar un instinct. Comportamentul instinctual constă din repetarea aceloraşi acţiuni fără a ţine cont de experienţa trecută. Oricum, aceste albine desigur iau în calcul ceea ce ele ţin minte din precedentele misiuni de cercetare, şi iau astfel decizii complexe.

Este interesant de menţionat că, pentru ca acest proces de consens să lucreze, fiecare albină trebuie să fie dispusă să decidă obiectiv privind oportunitatea unui sit, indiferent dacă aceasta este sau nu un site pe care ea însăşi găsise. Dacă oamenii ar fi încercat să repete acest proces, oamenilor le-ar fi greu să fie astfel de imparţiali. Din păcate, natura umană este astfel încât avem tendinţa să preferăm opţiunea pe care am gasito, indiferent dacă este sau nu cea mai bună.

 

În continuare consultă întrebările :

* Este posibil ca comportamentul tuturor insectelor să fie prognozat de un algoritm predeterminat, deloc diferit de un program pentru computer ?

* Incluzi tu insectele în cadrul filozofiei tale despre drepturile animalelor ?

* Ce vei face atunci cînd o colonie de insecte îţi va invada locuinţa?

* Consideri tu că nimicirea unei insecte este echivalentul moral al omorîrii unei păsări sau unui mamifer ?

* Cum poţi să ştii că plantele nu simt durere ?

Deşi eu includ insectele în filozofia mea despre drepturile animalelor, eu recunosc că există deosebiri importante între insecte şi aşa animale ca păsările şi mamiferele. Unul, de exemplu, este faptul că multe insecte trăiesc foarte puţin.

Importanţa acesteia poate fi ilustrată prin următorul exemplu. Presupune că tu te afli într-o clădire în flăcări , şi poţi salva doar una din două pesroane. Una dintre aceste pesoane este un pacient grav bolnav care mai are cîteva zile de trăit, chiar dacă este salvat. Cealaltă , în schimb, este tînără şi sănătoasă. Eu consider că alegerea în acest caz este destul de simplă.

Dat fiind faptul că întreg ciclul de viaţă al unor insecte constituie doar cîteva zile, acesta este acelaşi principiu pe care l-aş fi aplicat dacă eu ar fi trebuit să aleg între salvarea unui mamifer sau salvarea unei insecte.

 

În continuare consultă întrebările:

* Ce vei face atunci cînd o colonie de insecte îţi va invada locuinţa?

* Se comportă insectele doar la un nivel instinctual ?

* Este posibil ca comportamentul tuturor

Există metode non-letale de a scăpa de insecte. Multe din aceste metode pur şi simplu implică folosirea produselor casnice obişnuite, aşa ca gelul de spălat vase. Mirosul chimicalelor din aceste produse nu dăunează insectele, dar provoacă exodul lor din locuinţele noastre.

 

În continuare consultă întrebările :

* Consideri tu că nimicirea unei insecte este echivalentul moral al omorîrii unei păsări sau unui mamifer ?

* Se comportă insectele doar la un nivel instinctual ?

* Este posibil ca comportamentul tuturor insectelor să fie prognozat de un algoritm predeterminat, deloc diferit de un program pentru computer ?

Eu includ insectele în filozofia mea despre drepturile animalelor. Eu încerc să evit strivirea accidentală a insectelor. La fel, atunci când eu găsesc o insectă în locuinţa mea, eu încerc atent să o scot afară fără să o rănesc.

În ceea ce priveşte drepturile animalelor, caracteristica distincţie între plante şi animale este că animalele posedă conştiinţă, întrucât plantele nu. Desi eu nu pot dovedi cu certitudine absolută de 100%, cred că cel puţin unele insecte sunt, de asemenea, conştiente. Prin aceasta, nu vreau să spun că insectele discuta filozofie, dar pur şi simplu că simt senzaţii, cum ar fi durerea şi foamea. Din acest motiv, cred că ar trebui să includem insectele în sfera noastră de compasiune.

Este adevărat că indiferent cât de mult nu ne-am strădui , noi inevitabil vom strivi accidental unele insecte în timpul vieţii cotidiene. La fel este adevărat că oricât de mult nu am încerca, oricum unii oameni vor pierde viaţa în accidente rutiere. Cu toate acestea, faptul că există posibilitatea să călcăm pe cineva cu maşina noastră într-un accident nu înseamnă că este admisibil să călcăm pietonii intenţionat.

 

În continuare consultă întrebările :

* Ce vei face atunci cînd o colonie de insecte îţi va invada locuinţa?

* Consideri tu că nimicirea unei insecte este echivalentul moral al omorîrii unei păsări sau unui mamifer ?

* Se comportă insectele doar la un nivel instinctual ?

* Este posibil ca comportamentul tuturor insectelor să fie prognozat de un algoritm predeterminat, deloc diferit de un program pentru computer ?

* Cum poţi să ştii că plantele nu simt durere ?